Chiar dacă de peste Prut pleacă spre piața locală doar 6% din exporturile realizate de producătorii moldoveni de vin, aceștia au ales țara noastră drept poartă spre statele din Uniunea Europeană. Motivul este simplu: posibilii parteneri de business din țări precum Elveția, Polonia, Italia sau Franța pot fi convinși mai ușor atunci când pe masa negocierilor se află un produs pentru care nu mai trebuie să plătească taxe vamale, iar costurile logistice sunt cu mult mai mici.
Cu o suprafață de peste 854.000 de plantații de viță de vie, România este unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa, deținând mai mult de o treime din totalul plantațiilor viticole din Uniunea Europeană (36% din totalul de 2,4 milioane de exploatații viticole din UE). Deși la export ajunge doar 4% din totalul producției locale de vin, în comparație cu țări precum Spania, Bulgaria sau Portugalia care trimit peste jumătate din producție peste hotare, iar competiția în rândul celor 200 de companii active pe această piață este acerbă, România pare a fi o piață atractivă pentru producătorii de vin din Republica Moldova. Miza pentru cei 23 de producători de peste Prut este una importantă: să fie pe gustul românilor, dar și să ajungă pe mesele ale cât mai multor consumatori ai licorii lui Bacchus din Uniunea Europeană.
Cu ce ofertă vin producătorii moldoveni.
Viticultura Republicii Moldova cuprinde soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar și autohtonă. Arealul viticol constituie circa 112.000 de hectare plantate cu Vitis Vinifera, dintre care 70% plantate cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote) și 30% soiuri roșii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii, iar soiurile autohtone reprezintă 10% din suprafețe, printre acestea numărându-se: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Plăvai sau Viorica.
Anul trecut , au fost exportate nu mai puțin de 67 de milioane de sticle în peste 50 de țări, dintre care 55% sunt vinuri roșii. Valoric, exportul de vinuri moldovenești se ridică la 156 de miliarde de dolari, 40% fiind vinuri îmbuteliate, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova (ONVV).
Tradițional, exporturile sunt direcționate spre țări precum Rusia (38%), Kazahstan (15%), Ucraina (11%), Belarus (6%). În același timp, dezvoltarea prezenței pe piețele vestice, dar și în cele emergente, reprezintă în ultimii ani o prioritate. Astfel, Polonia înghite 36% din exporturile de vin moldovenesc, fiind urmată de Cehia (22%), România (6%) sau Statele Unite ale Americii (5%).
Punctual, când ne referim la România, volumul exporturilor de vin din Republica Moldova a fost anul trecut de peste zece milioane de litri (un volum cu 25% mai mare față de 2015), în timp ce valoric vorbim de 8,7 milioane de dolari, o valoare cu 46% mai mare comparativ cu 2015.
Drumul vinului din România spre UE.
Dacă în 2015 vorbeam despre un nivel record al exporturilor, de 22 de milioane de euro, anul trecut România a exportat peste 7 milioane de litri de vin, în valoare de aproximativ 10 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Patronatul Național al Viei și Vinului. Care sunt însă principalele piețe de export din Uniunea Europeană? Producătorii români aleg cu precădere Germania, Marea Britanie, Spania, Olanda, Italia, Slovacia, Estonia, Polonia sau Cehia. Din afara UE se remarcă țări precum China, Statele Unite ale Americii, Canada, Rusia, Elveția, Japonia sau Australia.
Pe de altă parte, importurile și-au menținut evoluția pozitivă, până aproape de 20 de milioane de euro. Principalele țări de unde România importă vin sunt piețe cu tradiție în producția de vin precum Spania sau Italia, dar și din Ungaria, Franța, Germania, Bulgaria. Din afara spațiului UE, cele mai importante piețe de aprovizionare pentru România sunt Republica Moldova, Chile, Argentina, Israel, China sau Africa de Sud. Cea mai mare cantitate importată vine de peste Prut, respectiv 4,3 milioane de litri.
Gustul competiției pe o piață de peste 450 mil. euro.
Basavin Winery este unul dintre producătorii moldoveni de vin care s-au aventurat pe piața de profil din România, estimată la peste 450 de milioane de euro, luând deopotrivă în considerare competiția, dar și avantajele care vin la pachet. Cu 200 de hectare situate în sudul Republicii Moldova, compania exportă 95% din producție preponderent pe piețe precum Statele Unite ale Americii, China, România, Belarius, Slovacia, Ucraina, Germania, Letonia, Cehia, Polonia, Congo. În România vinurile Basavin sunt prezente din 2014, focusul fiind creșterea volumului de vin livrat pe această piață, dar și în Cehia sau Polonia.
„România are o creștere constantă a consumului de vin fiind o piață de desfacere interesantă și atractivă pentru producătorii din Republica Moldova. Deși România are producători mari de vin, cererea este în creștere și pentru vinul moldovenesc, fiind o piață unde se consumă vinurile premium, de calitate înaltă, și vinurile seci. Este un avantaj pentru noi care încercăm să educăm consumatorul spre consumul vinurilor seci. Exportăm în mai multe țări din Uniunea Europeană, iar România este un punct strategic pe harta exporturilor noastre”, au explicat reprezentanții Basavin.
Un alt jucător pentru care România reprezintă un punct strategic și de legătură cu restul Europei este Gitana, o afacere de familie concentrată în jurul celor 390 de hectare localizate în zona Valul lui Traian din sudul Republicii Moldova. De altfel, exporturile producătorului pentru Elveția, Polonia, Italia și Franța se realizează din România, iar motivul este că este mai simplu din punct de vedere logistic și administrativ, potrivit informațiilor oferite de Lilia Dulgher, CEO Gitana. Producătorul a realizat primul export în România în urmă cu trei ani, iar în 2016 pe această piață au fost livrate 42.000 de sticle. „Aici mă simt ca acasă, fără bariere lingvistice sau culturale. Am venit cu mare entuziasm în România pentru că, așa cum spuneam, este o piață interesantă și încă în creștere. Acesta este un mare avantaj. În România există din ce în ce mai mulți cunoscători ai vinurilor de calitate care caută arome noi, combinații și cupaje inedite. În prezent, vinurile noastre se vând în România, Franța, Polonia, Elveția, Italia, dar și în Japonia, SUA și China”, a mai explicat Lilia Dulgher.
Și producătorul Château Vartely a pus pe harta piețelor prioritare și România, alături de Polonia, Cehia, SUA, Marea Britanie, Țările Baltice, Kazahstan, Slovacia, Ucraina, Кyrgyzstan sau Japonia. Cele 260 de hectare de vie, pe care producătorul le deține în regiunile Codru și Valul lui Traian, livrează anual 4,5 milioane de sticle de vin. 80% din producție merge însă la export.
„De la an la an realizăm pași importanți pentru cucerirea noilor piețe de desfacere. Scopul nostru este poziționarea Château Vartely cu vinuri de calitate în străinătate, astfel în ultimii ani de pe urma exportului avem noi tendințe – precum și creșterea volumului de produse. Piața vinului din România se consolidează și se deschide pentru producătorii de vin din Republica Moldova. Este cert că are potențial să se dezvolte și mai fructuos în viitor”, au afirmat și reprezentanții Château Vartely.
Pe lângă potențialul pieței din România, producătorii moldoveni au de trecut însă și o piatră de încercare: competiția venită din partea jucătorilor locali, în condițiile în care cererea internă este în creștere și îi determină pe aceștia să-și vândă produsele în România. Mai mult, producătorii români se bucură de avantajul dat de creșterea record a producției de vin în 2017 – un maxim al ultimilor cinci ani – până la 5,3 milioane de hectolitri. Rezultatul plasează țara noastră pe lista scurtă a statelor care au reușit această performanță, alături de Portugalia, Ungaria și Austria.
